Victor Ernest Maşek

De la Romanian Philosophy Portal
Salt la: navigare, căutare

(articol de Ştefan Vianu)

English


Victor Ernest Maşek (13 ianuarie 1937, Bucureşti – 19 septembrie 2002, Bucureşti)

Filosof cu preocupări de estetică, filosofia artei, axiologie estetică, filosofie socială şi metafilosofie.

DATE BIOGRAFICE

Urmează cursurile Facultăţii de Filosofie a Universităţii Bucureşti, pe care o absolvă în 1965. Pe parcursul studiilor universitare îi are ca profesori pe Henri Wald, Tudor Bugnariu, Zoe Dumitrescu-Buşulenga şi Ion Ianoşi. După terminarea facultăţii a lucrat la Institutul de Filosofie al Academiei Române, în calitate de cercetător ştiinţific. Şi-a susţinut doctoratul (în 1971) cu lucrarea Introducere în estetica informaţională, pe care a publicat-o (1972) sub titlul Artă şi matematică. Face studii de specializare în Germania şi, ulterior, ţine cursuri de estetică informaţională şi sociologia artei la München, Stuttgart şi Braunschweig (fiind invitat de Max Bense şi Siegfried Masor, autori care au avut o influenţă semnificativă asupra concepţiei lui V.E.M). A fost cercetător la Muzeul Literaturii Române (între 1975 şi 1980), expert la Centrul Social de Perfecţionare a Cadrelor din Cultură (între 1980 şi 1985) şi redactor la Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică (între 1985 şi 1990). Între 1990 şi 1995 a fost director al Teatrului „C. I. Nottara”, şi apoi, ataşat cultural şi director al Centrului Cultural Român din Viena (1995–1996). Din 1996 a lucrat ca profesor de etică, axiologia artei şi estetică la Academia de Teatru şi Film, la Universitatea Ecologică şi Universitatea Hyperion din Bucureşti. A colaborat la „Revista de Filosofie”, „Revue Roumaine des Sciences Sociales. Philosophie et Logique”, „Analele Universităţii din Bucureşti. Estetică”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Gazeta literară”, „Viaţa studenţească”, „România literară”, „Viaţa Românească” etc.

OPERA

V.E.M. nu a fost un adept al filosofiei de sistem, ci s-a ocupat mai ales de o disciplină filosofică tradiţională – estetica. Dar contribuţiile sale se regăsesc şi în domeniul filosofiei sociale sau al metafilosofiei, deşi ele nu sunt la fel de semnificative şi se află în permanentă legătură cu perspectiva estetică. În cadrul acesteia din urmă, el a abordat o componentă cu totul nouă pentru cercetarea românească – estetica informaţională. Ţinând cont de acest aspect, el a fost preocupat nu numai de o abordare strict specializată şi tehnică, ci şi de introducerea, lămurirea şi sistematizarea conceptelor şi ideilor fundamentale ale acestui domeniu. În filosofia socială a avut o perspectivă îndreptată către ideologia materialist-dialectică, iar în ceea ce priveşte metafilosofia s-a ocupat mai ales de relaţia dintre artă, ştiinţă şi filosofie, pe care a tratat-o în strânsă legătură cu cercetările sale de estetică informaţională şi filosofia artei.

În estetică a fost interesat mai ales de două aspecte, anume: de găsirea unor metode matematice adecvate ce pot fi folosite în cadrul acestei discipline şi de funcţia cognitivă a artei. În primul caz s-a orientat spre estetica informaţională, pe care a delimitat-o clar de estetica filosofică, stabilindu-i domeniul de exercitare şi metodele de investigaţie; în ceea ce prieşte al doilea aspect, s-a referit la probleme cum ar fi relaţia public-actor, rolul educativ al artei, relaţia artă-libertate sau funcţia socială şi ideologică a artei (în strânsă legătura cu preferinţele sale pentru ideologia materialist-dialectică şi, prin urmare, cu consideraţiile sale legate de filosofia socială). Studiile şi lucrările sale mai ample de estetică informaţională poartă amprenta unor cercetători străini cum ar fi Max Bense, Abraham A. Moles şi Helmar Frank. În stabilirea conceptului esteticii informaţionale, Maşek porneşte de la analiza istorică a raportului dintre artă şi matematică căutând aspectele comune ale celor două discipline, de la Pythagoras până în prezent.
V.E.M. contribuie la dezvoltarea esteticii româneşti şi, mai ales, la introducerea, în cultura română, a unor cercetări de ultimă oră, cum ar fi cercetările în domeniul esteticii informaţionale. Uneori, el foloseşte aceste noutăţi în scopul legitimării unora dintre tezele ideologiei de tip materialist-dialectic. Are însă o concepţie estetică foarte complexă care racordează, la acest nivel, cercetarea românească la cea a filosofiei universale.


BIBLIOGRAFIE PRINCIPALĂ

CĂRŢI DE AUTOR

  • Artă şi matematică. Introducere în estetica informaţională, Bucureşti, Editura Politică, 1972;
  • Mărturia artei. Eseu despre cunoaşterea prin artă, Bucureşti, Editura Academiei, 1972;
  • Arta, o ipostază a libertăţii, Bucureşti, Editura Univers, 1977;
  • Arta viitorului, Bucureşti, Editura Meridiane, 1979;
  • Literatură şi existenţă dramatică. Replici intr-o estetică a teatrului, Bucureşti, Editura Meridiane, 1983;
  • Arta de a fi spectator. Contribuţii la estetica receptării, Bucureşti, Editura Meridiane, 1986;
  • Spiru Vergulescu, Bucureşti, Editura Meridiane, 1986;
  • Designul şi calitatea vieţii, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1988;
  • Arta naivă, Bucureşti, Editura Meridiane, 1989;
  • Pariul cu teatrul, Bucureşti, Editura Tehnică, 1998;

STUDII ÎN VOLUME COLECTIVE

  • „Angajare estetică, angajare socială”, în Artă şi comunicare: studii de estetica şi teoria artei, coord. Dumitru Matei, cuvânt înainte de Dumitru Matei, Bucureşti, Editura Meridiane, 1971;
  • „Estetica experimentală sau demitizarea artei”, în Estetica filosofică şi ştiinţele artei, coord. Ion Ianoşi, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1972;
  • „Pentru un «dialog civilizat» cu arta”, în De gustibus disputandum, coord. Ion Pascadi, Bucureşti, Editura Academiei, 1972;
  • „Sensibilitatea estetică între artă şi paraartă”, în Arta viitorului, coord. Victor Ernest Maşek, Bucureşti, Editura Meridiane, 1979;

ARTICOLE ÎN PUBLICAŢI ŞTINŢIFICE

  • „Teoria informaţiei şi cercetarea estetică”, Revista de filosofie, nr. 7, 1967;
  • „Entropia estetică şi viitorul artei”, Revista de filosofie, t. 15, nr. 4, 1968;
  • „Viitorul artei sau posibil şi neposibil în dezvoltarea limbajurilor artistice”, Revista de filosofie, t. 15, nr. 7, 1968;
  • „Äestetische Entropie und Zukunft der Kunst”, Revue Roumaine des Sciences Sociales. Série de Philosophie et Logique, t. 2, nr. 1, 1968;
  • „Polysensorielle Sprachen und die Zukunft der Kunst”, Analele Universităţii Bucureşti. Seria Ştiinţe Sociale – Estetică, 1968;
  • „Teoria jocurilor în perspectivă filosofică”, Revista de filosofie, t. 17, nr. 2, 1970;
  • „Fundamentele psihologice ale esteticii informaţionale”, Revista de filosofie, t. 17, nr. 7, 1970;

ARTICOLE ÎN REVISTE DE CULTURĂ

  • „Estetică filosofică sau estetică aplicată?”, Cronica, nr. 27, 1968;
  • „Spaţiul cunoaşterii artistice”, Viaţa Românească, nr. 7, 1969;
  • „Arta computerelor”, Amfteatru, nr. 3 (51), 1970;
  • „«Literatura» computerelor”, România literară, nr. 16 (80), 1970;
  • „Estetica generativă”, Cronica, nr. 15 (218), 1970;

PREFEŢE

  • Pius Servien, Estetica: muzică, pictură, poezie, ştiinţă, cuvânt înainte de Victor Ernest Maşek, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1975;
  • Vladimir Brânduş, Arta şi critica în perspectiva comunicaţională, cuvânt înainte de Victor Ernest Maşek, Bucureşti, Editura Eminescu, 1979;
  • Rudolf Arnheim, Arta şi percepţia vizuală: o psihologie a văzului creator, traducere de Florin Ionescu, cuvânt înainte de Victor *Ernest Maşek, Bucureşti, Editura Meridiane, 1979;
  • Karl Rosenkranz, O estetică a urâtului: între frumos şi comic, traducere, studiu introductiv şi note de Victor Ernest Maşek, Bucureşti, Editura Meridiane, 1984;
  • Jean-Marie Guyau, Problemele esteticii contemporane, traducere de Mircea Gheorghe, prefaţă de Victor Ernest Maşek, Bucureşti, Editura Meridiane, 1990.

ANTOLOGII

  • Estetică, informaţie, programare, antologie, prefaţă şi note de Victor Ernest Maşek, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1972;
  • De la Apollo la Faust: dialog între civilizaţii, dialog între generaţii, antologie, cuvânt înainte şi note introductive de Victor Ernest Maşek, traducere de Lucian Blaga, Ion Dobrogeanu-Gherea si Ion Herdan, Bucureşti, Editura Meridiane, 1978;
  • Arta viitorului, antologie, prefaţă şi traducere de Victor Ernest Maşek, Bucureşti, Editura Meridiane, 1979.


LITERATURĂ SECUNDARĂ

ARTICOLE ÎN VOLUME COLECTIVE

  • Ştefan Vianu, „Şchiţa unei estetici informaţionale: Victor Ernest Maşek”, în Studii de istorie a filosofiei româneşti, IV, coord. Viorel Cernica, ed. îngrijită de Mona Mamulea, Bucureşti Editura Academiei Române, 2008.